Scrisoare pentru Moş Crăciun

 Dragă Moş Crăciun,

     Deşi anii au trecut  ca fulgii de zăpadă peste gândurile  mele,deşi am crescut ,credinţa mea în tine şi în magia sărbătorilor de iarnă nu s-a stins.Am crezut mereu in tine..

     La început am plâns, când doamna educatoare m-a aşezat pe genunchii tăi.Întâlnirea a fost atât de neaşteptată, erai real...şi eu doar o fetiţa cu codiţe, cu ochi mari şi speriaţi. Apoi, ani la rând, ţi-am trimis scrisori, spunându-ţi că am fost cuminte şi ascultătoare, cerându-ţi mereu câte ceva pentru mine  sau pentru prietenii de joacă.Ai fost mereu darnic, Moşule drag, n-ai lipsit niciodată şi pentru asta iţi multumesc...

     Anul acesta şi eu m-am schimbat, omule ce aduci bucuria, de aceea îţi cer alt fel de cadouri, diferite decât cele din anii anteriori.Dar am o condiţie!Cadourile să nu le pui doar sub bradul meu,ci sub bradul tuturor.Ai să înţelegi de ce,când iti  voi spune ce-mi doresc de data asta.Mi-aş dori un pachet cu fericire pentru cei care nu au cunoscut niciodată fericirea.O cutie magică, plină cu iubire pentru cei ce au uitat să iubească, un glob albastru cu bunătate ,pentru cei care au uitat să inspire căldură celor din jur, un acvariu cu înţelepciune pentru cei ce s-au lăsat conduşi de impulsuri şi modele negative şi, nu în ultimul rând, un sac de sănătate şi unul de putere pentru noi toţi,pentru a ne putea  îndeplini visurile.

     Sper, dragă Moşule, să nu cer imposibilul.Aşa că,te rog,fii darnic cu mine şi fă-mi această plăcere,in amintirea fetitei cu fundiţe care a stat, cândva, pe genunchii tăi, cu ochii mari si înlacrimaţi.Nu trebuie să mă anunţi neapărat când vor primi cadourile cu toţii,voi vedea chiar eu.Oricum, nu ştiu dacă ai internet acolo,la Polul Nord,iar să baţi atâta drum doar pentru a mă informa pe mine, nu cred că  merită.Nu vreau să te pun pe drumuri.Străbaţi lumea întreagă într-o singură noapte,nici nu mă mir si acum înteleg de ce vii doar o dată pe an.Ştiu că ai o bagheta magică şi poţi îndeplini, într-o clipă,dorinţe, cât pentru un an întreg. Mai strigă o dată, cum numai tu ştii...”HO,HO,HO,HO...!!!”şi mai trimite sănătate în familia mea şi la şcoală, printre prieteni, bună înţelegere...Te mângâi, Moşule bun, pe barba albă, cu recunoştinţă.

          Te aştept ca întotdeauna,

                                                                    Andreea

Puterea cuvântului

           Ne naştem necuvâtători.Creştem alături de cuvântători şi învăţăm tainele cuvântării.Toată lumea este atât de  încântată atunci când reuşeşti să rosteşti cuvintele de bază ale vieţii,acele cuvinte pline de iubire neconditionată şi pură “Mama” şi “Tata”.

            Cum e normal,cu cât înaintăm în ani vocabularul nostru se lărgeşte şi începe a cuprinde mai mulţi termeni care variază : de la termeni obişnuiţi,la termeni medicali,psihologici sau termeni  din alte domenii .Cuvintele ne devin ajutoare.Ne ajută să ne spunem părerea, să spunem că iubim, să ştergem o lacrimă, să aducem un zâmbet pe un chip trist ,să lăudăm ce se cuvine , să potolim o furtună interioară.Dar-pentru ca întotdeauna există un dar-cuvintele rănesc,cuvintele pornesc lacrimi,cuvintele jignesc,cuvintele descurajează.

            În fiecare cuvânt putem găsi un prieten.În fiecare cuvânt putem găsi un duşman.

Aşa că tragem concluzia că nici măcar în cuvinte nu ne putem încrede.Nu putem să ne punem bazele în ele,pentru că nu ştim dacă nu cumva ne vor trăda.Cuvintele sunt şirete.Aş spune că e în zadarn dacă tu le ţi închise într-o cuşcă,crezând că nu au nicio scăpare şi că totul e în siguranţă.Se strecoară.Poartă în ele o energie imensă ce le provoacă o răbufnire,deci, o evadare a lor.Şi atunci pornesc menite să rănească şi să aducă doar durere.

            Puterea cuvântului?

            Nedeterminată.