.......

 Toamna...cel mai urat,ploios si mohorat anotimp din an.E anotimpul melancoliei,a tristetii.....

Ma gandeam la unii oameni,care poarta mereu acest anotimp in suflet.Imi imaginez doar cat de pustie e viata lor,cat de chinuitoare poate fi o singura zii din viata lor.Sunt oameni care traiesc din trecut.Un trecut frumos,un trecu fericit,un trecut in care primavara era prezenta in fiecare moment in sufletele lor,sfarsit din pacate in eterna toamna....

 Dar de ce nu gasesc puterea sa treaca peste asta?De ce se tortureaza permanent cu acele frumoase amintiri dar in acelasi timp dureroase?De ce?De ce sa nu treci peste,la un alt nivel,si sa-ti aduci aminte cu placere de acele momente,nu sa constituie mereu o sursa de durere.E si normal sa oftezi cand iti aduci aminte de vremurile bune,petrecute alaturi de prietenii vechi,dar de ce sa traiesti numai din asta?Daca faci asta,nu ai cum sa readuci lucrurile la normal.Din pacate.....

   Amintirile sunt hrana pentru suflet,asa ca de ce sa nu ne facem cat mai multe?Poate ca totul a fost o lectie,din care am avut mult de invatat.,pentru ca in viata totul se intampla cu un scop.Nu stim care e acela,dar continuam sa luptam pentru el,si sa mergem prin vant si ploaie,sa induram pe tot timpul calatoriei pentru un lucru total necunoscut.Tot ce trebuie sa facem e sa fim tari si sa iesim mereu cu capul sus.

    Poate, candva,undeva o sa ne gasim locul unde apartinem si atunci toate amintirile si gandurile negre se vor transforma in cenusa.......